Impactul si controversele Noului Cod Civil in procedura insolventei – Separatia de patrimonii –

autor
Daniela Mogos

1. Aspecte introductive

Adoptarea unui cod civil care sa reglementeze prevederi doctrinare si jurisprudentiale se impunea in contextul evolutiei societatii si in incercarea de raliere la legislatia europeana.
Legea nr. 287/2009 privind Noul Cod Civil, aduce modificari semnificative institutilor de drept si principiilor acestora consacrat si recunoscut deopotriva de doctrina si practica judiciara.
Cu certitudine Noul Cod Civil aduce modificari necesare in actualitatea socio-legislativa a Romaniei, insa din pacate starneste multiple controverse si creeaza premisele unor solutii lipsite de echitate.
Ingreunarea in aplicarea Noului Cod Civil, este data pe de o parte de lipsa acordului acestuia cu legile asupra carora are incidenta, iar pe de alta parte de ambiguitatea exprimarii legiuitorului.
Tema prezentei lucrari nu este insa, nici pe departe adresata tehnicii legislative abordate de catre legiuitor, ci urmareste a evidentia impactul, implicatiile, modificarile, controversele si dificultatile in aplicare, aduse de Noul Cod Civil precedurii insolventei reglementata prin Legea nr. 85/2006.
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, precum si multe alte legi de reglementare a ramurii dreptului comercial, au ramas in vigoare, nefiind cuprinse in prevederile Legii nr. 287/2009 privind Noul Cod Civil, astfel ca nu putem ignora modificarile intervenite in legislatia comerciala nationala dincolo de data intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, respectiv 1 octombrie 2011.
Noi reglementari, precum definirea profesionistului si a intreprinderii, fiducia, ipoteca si administrarea bunurilor ipotecate, obligatiile, prescriptia creantei, separatia de patrimonii, decaderea din beneficiul termenului, au impact asupra aplicarii procedurii insolventei.
Fara a pretinde o abordarea exhaustiva, prezentul studiu va releva o posibila interpretare si aplicare a prevederilor Noului Cod Civil in procedura insolventei, fiind menit a aduce un plus doctrinei incipiente in aceasta materie.
In mod cert, realitatea prezenta prefigureaza multiple modificari ce se vor aduce Legii nr. 287/2009 privind Noul Cod Civil.

2. Domeniul de aplicare a procedurii insolventei incepand cu data de 1 octombrie 2011

De la adoptarea Legii nr. 85/2006 si pana in prezent, sfera de aplicare a procedurii insolventei si-a extins cadrul sub aspectul destinatarilor supusi acesteia.
In prima abordare, legiuitorului roman rezerva procedura insolventei exclusiv comerciantului.
In prezent procedura insolventei se aplica anumitor categorii de profesionisti, astfel cum sunt acestia definiti de Noul Cod Civil.

2.1. Forma Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei

In forma actuala a Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, sunt supuse procedurii insolventei urmatoarele categorii de debitori:

•  societatile comerciale;
• societatile cooperative;
• organizatiile cooperatiste;
• societatile agricole;
• grupurile de interes economic;
• orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice;
• comercianti, persoane fizice, actionand individual;
• asociatii familiale

Fara a intra in detalii privind aplicarea procedurii insolventei diferitelor categorii de debitori, in prezent exista si categorii de debitori supusi procedurii insolventei in conditii reglementate de legi speciale.
Acesta este cazul regiilor autonome, a unitatilor administrativ-teritoriale, societatilor de asigurare, institutiile de credit, institutiile financiar-bancare.
Legea nr. 85/2006 este destinata inclusiv persoanelor fizice care detin calitatea de comerciant ce actioneaza individual, precum si asociatilor familiale.
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei face precizarea ca orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice, poate fi supusa acesstei proceduri.
Se poate observa ca legiuitorul foloseste notiuni precum comerciant, activitati economice, fapte de comert, intreprindere.
In aceasta reglementare, pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2009, notiunea de intreprindere era definita ca fiind o unitate economică de productie, de prestatii de servicii sau de comert, in prezent legiuitorul dand alta forma, alta reglementare si aplicare notiunii de intreprindere.

2.2. Profesionistul si intreprinderea in acceptiunea Noului Cod Civil

Chiar prin art. 3 alin. ( 1) al Noului Cod Civil, se reglementeaza domeniul de aplicare a acestuia, respectiv profesionistilor, precum si raporturilor dintre profesionisti si orice alte subiecte de drept civil.
In continuare, acelasi articol, la urmatorul alineat defineste notiunea de “profesionisti” ca fiind toti aceea care exploateaza o intreprindere.
Exploatarea unei intreprinderi este reprezentata de exercitarea sistematica, de catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu scop lucrativ.
Profesionistul este asadar, cel care exploateaza o intreprindere, aceasta fiind singura definitie data acestuia de catre Noul Cod Civil.
Se poate observa ca legiuitorul nu ofera o explicitare a notiunii nou introduse, anume “profesionist” ci prin prisma definirii intreprinderii, profesionistul este cel care o exploateaza.
Desprindem concluzia ca profesionistul nu este in toate cazurile titularul intreprinderii ci este suficient ca acesta sa aiba calitatea de exploatator al acesteia.
In sfera profesionistilor, intra toti aceea care in exploatarea unei intreprinderi desfasoara o activitate sistematica de productie, administrare, instrainare de bunuri sau prestari de servicii, in aceasta fiind incluse categoriile de comerciant, intreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
Din economia textului anterior invocat putem conchide ca inclusiv profesiile liberale cad sub incidenta Noului Cod Civil, fiind incluse in categoria profesionistilor, intrucat acestia desfasoara activitati profesionale in sensul art. 8 din Legea nr. 71/2011.
In aceste conditii, profesionistul nu se confunda cu comerciantul, ci acesta din urma este doar o categorie de profesionist.

2.3. Profesionistul comerciant

Pornind de la cele aratate in sectiunea anterioara, vom observa ca odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil, se extinde comertul si catre persoane care potrivit vechii reglementari nu faceau fapte de comert.
In acest sens, chiar art. 6 din Legea nr. 71/2011 da o definitie comerciantului aratand ca referirile la comercianti se considera a fi facute la persoanele fizice sau, dupa caz, la persoanele juridice supuse inregistrarii in registrul comertului.
Astfel, se determina categoria comercianilor, ca fiind toate persoanele fizice sau juridice supuse inregistrarii in Registrul Comertului.
Simpla obligatie de inscriere in registrul comertului transfera asupra persoanei fizice sau juridice calitate de comerciant.
Iata ca daca pana la adoptarea Noului Cod Civil, spre exemplu persoanele fizice autorizate supuse inscrierii in Registrul Comertului nu erau supuse regimului juridic al comerciantului, acesta desfasurant activitati economice dar nu comerciale, in prezent acestea primesc calitatea de comerciant.
Mai mult, se poate observa exprimarea legiuitorului cu privire la conditia impusa pentru ca unei persoane sa i se atribuie calitate de comerciant, respectiv nu aceea de a fi inscrisa in Registrul Comertului ci a fi supusa inscrierii in Registrul Comertului.
Aceasta prevedere, intentionata sau nu, o putem interpreta doar in sensul ca simpla obligatie de inscriere in Registrul Comertului confera unei perosane fizice sau juridice calitatea de comerciant chiar pana la indeplinirea formalitatilor de inscriere si publicitate, astfel pana la momentul la care incepe fiinta persoanei ca entitate.
Din aceasta interpretare decurg o serie de efecte juridice, avand ca epoca a nasterii lor, momentul de inceput al exploatarii unei intreprinderi in mod sistematic a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu scop lucrativ.
Astfel, ca nu prezinta relevanta daca suntem in prezenta unei societati neregulat constituite sau a unei persoane fizice care desfasoara activitate de comert, de prestare de servicii ori activitate de productie neinscrisa inca in registrul comertului, acestia avand obligatia de inscriere vor fi supusi regimului juridic aplicabil comerciantului.

2.4. Profesionistii supusi procedurii insolventei

Procedura insolventei pana la data intrarii in vigoare a Noului Cod Civil era aplicabila categoriilor de persoane fizice si judice prevazuta la art. 1 din Legea nr. 85/2006.
Legea de reglementare a procedurii insolventei prevede posibilitatea de aplicare a acesteia comerciantilor persoane fizice, actionand individual.
Prin extinderea notiunii de comerciant si care persoanele fizice autorizate, in prezent si acestora li se poate aplica procedura insolventei.
Trebuie amintit ca pana acum, persoanele fizice autorizate, raspundeau pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si in completare, cu întreg patrimoniul.
In caz de insolvenţă, persoana fizica autorizata putea fi supusa acestei proceduri speciale, prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, prin procedura simplificata doar daca debitorul – PFA facea dovada ca are calitatea de comerciant, astfel cum era definit comerciantul de art. 7 din Codul comercial.
Astfel, aceasta constituia exceptia in materie de insolventa, regula fiind ca toti creditorii isi vor executa creantele potrivit dreptului comun, în cazul în care persoana fizica autorizata nu are calitatea de comerciant.
In lumina noilor dispozitii aduse de Noul Cod Civil, desi in continuare persoanelor fizice comercianti nu li se da posibilitatea reorganizarii judiciare, acestia pot recurge la procedura simplificata de intrare in faliment, creandu-se avantajul pentru acestea ca pot fi descarcate de datorii la inchiderea falimentului si ar putea astfel sa reinceapa activitatea profesionala initiala.
Modalitatea de elaborare a Noului Cod Civil, deschide calea unor controverse si discriminari pozitive fara de ceilalti profesionisti care sunt in continuare exclusi de la procedura insolventei.
Rolul discriminatoriu intre diferitele categorii de profesionisti, este evident intrucat daca am face o analiza a persoanelor inregistrate in registrul comertului pentru a-si desfasura activitatea profesionala ca persoana fizica autorizata, am remarca faptul ca pe langa comercianti in acceptiunea uzuala, exista inregistrati ziaristi, cantareti, taximetristi, blogger-i, precum si alte categorii ce inregistreaza venituri din drepturi de autor.
Ori, cum bine stim, proprietatea intelectuala nu este de natura comerciala, nici in vechea acceptiune dat